Managementul curriculumului în învățământul primar şi gimnazial
Grup de lucru
Stoica Eugen,
Palade Eugen,
Teșileanu Angela,
Fartușnic Ciprian
Ghidul metodologic privind managementul curriculumului constituie o noutate prin abordarea unor aspecte majore care țin de conducerea/coordonarea promovată la nivel de școală și de clasă. Ghidul oferă o perspectivă sistematică asupra Curriculumului național și asupra complexității procesului aplicării acestuia în școală. Utilizând termeni cheie, sunt vizate semnificația, dimensiunile, cadrul și mecanismele de implementare a Curriculumului național.
Dimensiuni ale schimbării la nivelul Curriculumului național
1. Componentele curriculumului național
O prezentare sistematică a semnificației și rolului componentelor Curriculumului național din perspectiva echipelor de conducere ale unităților de învățământ.
2. Specificul noului curriculum național
O prezentare sintetică a specificului unui currriculum centrat pe competențe-cheie și a principalelor elemente de noutate și de continuitate curriculară în învățământul primar și în învățământul gimnazial.
Managementul curriculumului și cultura școlii
1. Școala și comunitatea din care face parte
Mediul intern este specific fiecărei școli și se formează în timp, reflectând atât propria evoluție, cât și calitatea interacțiunii cu mediul extern. Deși nu se poate vorbi de o cultură organizațională unitară, fiecare organizație promovează un set de valori dominante, iar conducerea școlii are un rol deosebit în promovarea acestui set de valori. Cultura organizațională în general și valorile dominante în special influențează în mod decisiv atât măsura în care organizația școlară reușește sau nu să internalizeze diferitele procese de schimbare, cât și reușita relației școlii cu comunitatea.
Coerența și convergența în relația școală-comunitate este o condiție a succesului ambelor entități. Conceptul de parteneriat educațional trebuie privit dintr-o perspectivă largă, fiind impus pe de o parte de realitățile educaționale, pe de altă parte de politica de descentralizare, din ce în ce mai prezentă atât la nivel european, cât și național.
Identitatea unei școli este determinată de un complex conjugat de factori educaţionali şi de o serie de factori externi socio-economici, culturali, demografici care interferează cu cei educaţionali şi care se referă la apartenenţa şcolii la o anumită comunitate locală. În această secțiune este analizată influența climatului școlar în managementul de curriculum.
Nu trece nici o singură zi fără ca fiecare dintre noi să învețe la acasă, la serviciu, pe stradă, prin mass-media, în instituții culturale, religioase, familie, grupul de prieteni etc. Învățarea a dobândit un statut aparte în lumea contemporană, limitele dintre educație, timp liber și carieră tinzând să se estompeze. Astfel, relațiile dintre studiu, muncă și activitățile de timp liber ajung să se dezvolte urmând o traiectorie a dublului sens, iar învățarea în contexte formale (pe care nu o vom aborda în acest context) este tot mai adesea dublată de cea în contexte non formale și informale.
Adeseori, profesorul are surpriza de a constata că elevii săi folosesc expresii, cuvinte, vehiculează idei, promovează valori, stereotipuri și prejudecăți sau au atitudini care nu au o legătură sau relevanță directă pentru intențiile, valorile și așteptările promovate de școală, pentru curriculumul oficial. De unde provin toate acestea? Pot fi aceste procese de învățare colaterală influențate? Sunt ele un lucru negativ?
Monitorizarea curriculumului
